"67. Zaharia, tatăl lui, s-a umplut de Duhul Sfânt, a prorocit şi a zis:
68. „Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a cercetat şi a răscumpărat pe poporul Său.
69. Şi ne-a ridicat o mântuire puternică în casa robului Său David, –
70. cum vestise prin gura sfinţilor Săi proroci care au fost din vechime –
71. mântuire de vrăjmaşii noştri şi din mâna tuturor celor ce ne urăsc!
72. Astfel Îşi arată El îndurarea faţă de părinţii noştri şi Îşi aduce aminte de legământul Lui cel sfânt,
73. potrivit jurământului prin care Se jurase părintelui nostru Avraam,
74. că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmaşilor noştri, ne va îngădui să-I slujim fără frică,
75. trăind înaintea Lui în sfinţenie şi neprihănire, în toate zilele vieţii noastre.
76. Şi tu, pruncule, vei fi chemat proroc al Celui Preaînalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregăteşti căile Lui
77. şi să dai poporului Său cunoştinţa mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui;
78. datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înălţime,
79. ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul şi în umbra morţii şi să ne îndrepte picioarele pe calea păcii!”
80. Iar pruncul creştea şi se întărea în duh. Şi a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel.
" - Luca 1 v67-80, 2 v1-30